Bastârca, Băsescu şi Bâstroe

Ştirea ne duce cu gândul la două consecinţe imediate. Prima ar fi cea în care interpelările făcute de preşedinte presei se adaugă lungului şir de remarci nepotrivite. Traian Băsescu a dovedit că, în cazul în care nu are jurnaliştii de partea sa, este în stare să îi transforme pe loc în vinovaţi, bazându-se pe simpatia populaţiei pentru el şi pe antipatia acesteia pentru „ziarişti”. Preşedintele nu suportă critica, se oţărăşte la cine poate. Starea sa de iritare arată, de fapt, cât de conştient este că a greşit. A doua consecinţă este, poate, chiar mai gravă, şi se raportează chiar la puterea domnului preşedinte şi la relaţia acestuia cu poporul., Electoratul se aşteaptă de la Traian Băsescu, perceput ca un individ puternic şi cu un instinct politic ascuţit, ca aceste atuuri să fie folosite, deopotrivă, în lupta politică internă, dar şi în politica externă. Orgoliul naţional este un subiect sensibil şi el trebuie gâdilat permanent pentru a dovedi tuturor că eşti capabil să conduci o ţară. În cazul de faţă, cu atât mai mult cu cât este vorba de Ucraina. Concluziile acestui gest cel puţin nepotrivit duc la conturarea unei imagini total nesatisfăcătoatre a preşedintelui în ochii tuturor: ai altor diplomaţi, ai presei, ai populaţiei şi ai lui însuşi. Băsescu este în scădere şi este foarte posibil ca, asemeni ursului rănit, să încerce să se replieze pe poziţii de forţă atacând liberalii. În acest fel ar scăpa de eticheta provizorie de om politic slab şi ar da un semnal tuturor că este gata de luptă pentru confruntările politice electorale ce se apropie vertiginos.